Nu lasa pe maine ce poti face azi!

Iezush Marioooooooo!!! ( nush cum se scrie, da e ceva interjectie de genu "Doamne fereste" in maghiara sau "ioi" in ardeleneste). Din 20 aprilie nu am mai scris nimic?????? Cum Dumnezo? Doamne, asa trece timpul, nici nu imi dau seama. Pe vremuri eram tare implicata in treaba asta cu blogul. Orice mi se intampla mai notabil, si nu numai, trebuia sa se regaseasca aici, ca altfel nu eram impacata. Dar iata ca...lumea se mai schimba. Sincer, nici nu stiu cum de s-a intamplat asta, nu e ca si cum mi-as fi propus eu sa las balta acest blog. Dar uite ca, asa stau treburile. Azi mi-a cazut o piatra in cap (la figurat) si mi-am zis: HAI SA SCRIU. 

Adevarul e ca s-au intamplat tare multe de cand nu ne-am mai "auzit" pe aici. Si ca sa incep cu inceputul...

1. MUTATUL :

Ultima data va scriam tare frumos de cartierul in care tocmai ma mutasem. Ei da... ceea ce nu stiti este ca de atunci si pana in momentul de fata m-am mai mutat de doua ori:)) Cand am realizat brusc ca sunt o fraiera sa platesc 200 euro pe luna ca popa, am zis ca e cazul sa reduc cheltuielile, mai ales ca ajunsesem sa nu mai stiu ce e aia iesire in oras, ce e aia o haina noua, un papuc, un parfum, un film, etc... Si ma simteam si cam singurica, ce e drept:( Nu zic, mi-a prins foarte bine perioada asta de stat singura, intr-un fel. Aveam nevoie de ea. Nu ma stresa nimeni, nu trebuia sa am grija de nimeni, nu dadeam socoteala nimanui, puteam sa fac ce ma taia capul, fara sa am vreo constrangere. In plus de asta, poate ca suna  siropos si cheesy,  internetul mi-a fost cel mai bun prieten in perioada asta, si uite ca asa mi-am cunoscut si marea iubire:P Dar asta e alta poveste, care nu are loc aici. Bottom line este ca... I AM HAPPY:) Si ca sa revenim la ale noastre... Dupa cateva luni bune de stat singura, simteam din nou nevoia de companie. Asa ca m-am mutat cu sora mea, cumnatu' si nepotelu... a, si Maria, o prietena de-a sora-mii.... aaa... si.... 2 CAINI:)) Big f...ing...sorry, happy family:)) Stiam ce ma asteapta, aveam asa o presimtire. Da ce sa ii fac unei fete disperate sa cheltuie cat mai putin pe chestii inutile cum ar fi chiria? Nu poti decat sa o lasi sa viseze ca totul va fi bine, ca va reusi sa puna bani deoparte, ca isi va mai cumpara si ea una alta... Ei, surpriza sau nu, mai mult de o luna nu am rezistat. Dar na, nici sa ma intorc la acceasi chirie exorbitanta de 200 de euro nu se cadea. Asa ca, am ajuns sa ma mut cu niste prietene, 3 la numar, care de mult ma invitasera sa le fiu colega de apartament, insa niciodata nu reuseam sa iau decizia definitiva in aceasta privinta. Chestia e ca imi sunt foarte dragi, ma inteleg bine cu ele, ne stim din copilarie, dar tocmai asta era chestia care ma speria: sa nu ajung sa ma cert si cu ele, sa stricam prietenia. Ca stiti cum este, altceva e cand stai cu cineva in casa, altele sunt discutiile si niciodata nu stii ce ar putea sa apara, care sa distruga totul intr-o clipita. Insa, dupa intocmirea unei liste cu PRO si CONTRA,  a carei rezultat a fost mai mult decat satisfacator, am fost impacata cu ideea ca ACOLO imi e locul, cu fetili meli:) Apropos, daca cititi, fetelor: MUMMY LOVES YOU ALL:))

2. SLABITUL

Cand am inceput acest blog, al doilea sau al treilea post a fost unul foarte... inspirational, ca sa zic asa. Ma laudam acolo ca de la momentul respectiv voi incepe sa imi schimb viata, sa mananc mai sanatos, sa slabesc, intr-un cuvant... Ei, uite ca pana acum aproape un an... nu facusem nimic :( Ba incepusem parca sa si iau in greutate. Ce mai? Eram o loaza, o lepra, o sedentara fara margini. Nu aveam nicio problema cu faptul ca toti baietii ma vedeau doar " o prietena buna" , chiar foarte de gasca, cu un CARACTER aparte, misto,ce sa mai?:))...APARENT nu aveam nicio problema. Adevarul e ca ma amageam singura. Imi ziceam cea mai mare stupizenie pe care o poate spune vreodata o fata "chubby" (ca sa fiu dragutza, asa) : CINE MA PLACE, MA PLACE ASA CUM SUNT. Fetelor, sa va spun un mare secret: NU E EXISTA ASA CEVA. Stop complaining and DO something! Bine, in primul rand pentru voi, asta sa fie clar. Insa trebuie sa recunoastem ca daca iti doresti sa mai fi dorita vreodata de vreun barbat, sa te mai vada vreunu si ca posibila gagica, nu ca prietena buna, trebuie sa ai grija si cum  arati. Trebuie sa recunoastem ca astea sunt timpurile in care traim si oricat de nedrept ni s-ar parea, asa sta treaba. Bine, daca iti plac grasii, si te ajuta Dumnezeu sa iti iasa in cale cel mai frumos gras pe care l-ai vazut in viata ta, caruia de asemenea sa ii placa fetele mai... robuste, atunci te-ai scos. Te mariti, faci doi copii grasi (cu greu, da ii faci oricum) si pana la varsta de 40 de ani vei avea dublul greutatii pe care o aveai la nunta. Da nu e bai... fericita esti? SIGUR CA ESTI..

Dar ce te faci daca ai ochi numai si numai pentru baietii "bunoci"? Ce te faci daca simti ca nu ai putea niciodata sa pupi niste falcutze rotunjoare si sa dormi pe "colaci de salvare"? Dar aia care iti plac tie nu se uita la tine decat cu o figura parinteasca... ce faci? TE PUI PE SLABIT, DOM'SHOARA:)

Bine, sa fiu sincera, la mine nu a functionat chiar asa, ordinea nu a fost asta, am inceput sa slabesc treptat si pana sa realizez... aveam cu 15 kile mai putin in decurs de 8 luni. De fapt vorbesc chiar de prezent. Ma pot lauda si eu acum, ca de la masura 46 am ajuns la 40 si ca toate hainele curg pe mine. Pantalonii  stramti  pe care ii purtam in vara (deci acum 2 luni) imi sunt ca salvarii si... things keep looking better and better. Constient sau nu, m-am pus pe treaba si uite ca NU MA LAS. Ba chiar sunt din ce in ce mai pornita si mai hotarata. Dar cum spuneam, eu nu m-am pus pe slabit pentru ca as fi intalnit vreun Fat-Frumos... ci doar am intalnit un baiat extraordinar, care mi-a devenit prieten bun (cum altfel, daca eram chubby?) care a stiut cum sa ma ambitioneze, cum sa ma sfatuiasca si cum sa imi vorbeasca. Si uite ca exact atunci cand nu te astepti, cand nu iti planuiesti nimic, exact atunci lucrurile incep sa ia o turnura pozitiva. In sfarsit se uita si la mine cineva cu dragoste in ochi si imi spune mereu cat sunt de frumoasa si de speciala.:) Dar sa va mai spun ceva: oricat de frumos si de svelt ai fi, nu faci nimic daca nu ai si SUFLETUL pe calapodul celuilalt. Offf... e o tema ATAAAAATTT de complexa, incat as putea vorbi toata ziua despre ea, insa, pentru moment, cred ca v-ati prins ce am vrut sa zic eu acilea:)

3. CHESTII RANDOM

O alta preocupare constanta de a mea era...arta machiajului. Preferam sa ma inchid in casa, sa nu stiu de nimeni si nimic si sa realizez diferite machiaje pentru diverse concursuri, care mai de care mai soficticate si care imi luau cel putin 2-3 ore/bucata. Nu zic, e o pasiune frumoasa, dar nici asa, incat sa ajungi sa nu mai faci nimic decat sa vanezi pe YouTube concursuri de machiaj si sa te inchizi weekendurile in casa, sa te boiesti tot timpul. E drept, am castigat cateva premii frumoase, nu putine, si sunt mandra de asta. Chiar mi-am facut fani in alte tari si chestii de genul... insa uite ca abia acum realizez cat de daunatoare putea fi aceasta pasiune totodata. Acum, ca au trecut deja 4 luni de cand nu am mai postat nimic pe canalul meu ( de la rata medie de 2 video-uri pe saptamana, e ceva), am constatat cat de multe chestii am realizat intre timp, nemaipierzand vremea cu machiajele. Nu vrea sa promit ca nu am sa mai fac NICIODATA asta, insa cu siguranta nu ma voi mai erija in pasiuni din astea naucitoare. Nici nu vreau sa imi dezamagesc fanii ( vai cum suna, da no, asta e), de pe YT... asa ca macar un video la 2 saptamani, zici ca nu e capat de lume. Ideea e ca tot ceea ce fac sa nu fac excesiv, pentru ca tind sa neglijez alte aspecte importante. 

Si aici intervine si chestia cu blogul... acelasi lucru, ca la machiaj. Stiu ca nu am scris de mult, poate de prea mult. Nu e bine asa, stiu, dar fiti "precisi" ca nici nu o sa imi mai pierd vremea cu scrisul pe aici. O data la saptamana, poate chiar la doua, o sa mai dati de mine pe aici. Poate ca si mai rar. Cand o sa am ceva de scris, am sa scriu. Cand o sa simt nevoia sa ma descarc in vreun fel, ma gasiti aici cu un post nou. Cand voi avea de povestit ceva funny RAU, am sa ma scalambai pe aici... insa pana atunci, gata cu inutilitatile.

Si aici vorbesc de TOATE in general. Am ajuns sa realizez ca micile placeri, care par inofensive la prima vedere, te distrug de fapt. Niciodata nu trebuie sa lasam deoparte chestiile MAJORE, ceea ce trebuie rezolvat ACUM, nu maine, poimaine si sa ne aruncam in schimb in bratele lenei si a complacerii ( oi fi scris bine? ca deja nu mai stiu limba romana:)) ).

I WANNA DO BIG THINGS, NOT SMALL USLESS THINGS!!! YOU?

PS: Vedeti ca postul asta a fost doar un preambul la ce vreau eu de fapt sa scriu maine:) Deoarece am aderat recent la "Biserica Mantuirii Sufletelor Pierdute a lui Iehova," maine va voi prezenta noua mea carte, de fapt prima, scoasa la editura "DO IT", care se numeste "CUM SA DEVII MARE" si totodata voi lansa niste pastile, suplimente, sa le zic asa, care te trezesc din amorteala asta de cacao si te ambitioneaza sa faci ceva cu viata ta :)))))) ( Pentru cine nu s-a prins, era o gluma:P)

5 bagari in seama

Scrijelit de Simone la 17:45

Unii oameni este prosti

Una dintre pasiunile mele este sa citesc comantariile populatiei la articolele de pe siteul Cancan. Nu se exista zi sa nu gasesc macar vreun comentariu demn de ras. Unii oameni sunt atat de redusi, incat nu am cum sa nu le rezerv un articol special in paginile bolgului meu. Astazi va prezint un amarat de revolutionar, care s-a trezit sa isi spuna păsul exact unde nu trebuie. Va las pe voi sa trageti concluziile. Enjoy! "Sunt un revolutionar SEF ASOCIATIE JILAVA”89 RANITI SI RETINUTI. Am aproape 60 de ani si m-am casatorit cu o fata de la tara, de langa Lehliu de 30 de ani, MIHAELA fosta DINU. Dupa 8 ani m-a parasit pentru o cunostinta SPUNAND CA A-SI IPOTENT si m-asi nasturba sub patura privind-o PENTRU CA NU I-AM PUTUT PRACTIC FACE CEVA, fiind inca vigina. Minte, am aflat ca m-a inselat zilnic cu bucatarul PITERIEI din Dorobanti 56 pe care i-l posed, CU PRIETNII care au vrut si n-au vrut. Dupa 2 ani a revenit acasa pentru ca a fost mintita ca ar avea 1/2 din averea mea de sta 10 ani casatorita cu mine, avere ce consta din 100 mp in AC ADEMIEI, c-tii S+P+E 800 mp in Dorobanti 56, 2000 mp in Grivitei 60, 2,5 ha intravilan in zone de vile, si un nou spatiu avizat de Pr. Bucuresti, etc,, Eu nu cred ca este adevarat pentru ca au fost primite ca rasplata, fiind REVOLUTIONAR, fapte inainte casatorie cu peste 10 ani. Astept sfaturi la tel. 0788937440." Am lasat inclusiv numarul de telefon al amaratului, pentru ca daca el a decis ca e "safe" sa isi lase datele private pe un site pubilc, nu vad de ce eu as ascunde ceva tocmai de voi, cititorii mei dragi. Ei bine, voi ce sfat i-ati da domnului in cauza? Io ma gandeam sa il sun pe nenea sa ii zic ca aia 800 mp din Dorobanti ii vreau eu, sa nu i-i dea proastei aleia, ca io-s mai tanara si mai frumoasa, cu siguranta, luand in considerare si numai faptul ca nu sunt o taranca din Lehliu

5 bagari in seama

Scrijelit de Simone la 12:49

Chestii, socoteli...

Dati-mi voie sa incep acest post prin a va ura LA MULTI ANI tuturor si un an 2010 mult mai bun ca cel care a trecut... si fie ca in cei doi ani de viata care ne-au mai ramas, sa facem tot ce ne taie capu si sa traim la maxim. Noh, ca daca mayashii ashe o zis, ca om muri in 2012, atunci ashe o fi. Deci, sa inceapa dezmatul

Indraznesc sa va rapesc 10 minute din timpul vostru pretios, timp pe care oricum il petreceti facand nimic, ca asa e pe la office-urile astea, recunoasteti ( toata ziua intrati pe YouTube si alte prostioare).... Deci, am scris prea multe chestii intre virgule si acum nu o sa mai intelegeti nimic din ce scriu eu acilea, asa ca am sa reiau. Indraznesc sa va rapesc 10 minute din timpul vostru pretios, pentru a va impartasi niste constatari de-ale mele, asa, random, chestii care mi-au trecut prin cap zilele astea. Mie imi trec cam multe prostioare prin cap, vad o chestie care imi aduce aminte de alta, apoi fac niste legaturi in mintea mea, apoi imi pun niste intrebari si uite asa se nasc "filosofarile" mele. Sunt convinsa ca si voua vi se intampla asta de multe ori. Ei bine, problema la mine e ca atunci cand imi vin niste chestii misto in cap, cand debordez de imaginatie, cum se zice, mai mult de 1-2 ore nu raman in capshorul meu, asta pentru ca io gandesc mult si des, deci creieru mi se umple pana la refuz si apoi da pe afara. Si ma trezesc ca atunci cand vreau sa scriu si eu niste chestii inteligente si pline de haz si valoare aici pe blog, nu mai stiu ce vreau sa scriu. De cacat, nu? Intrebarea mea acum e ce as putea sa fac in aceasta situatie? Bineinteles ca, asa cum m-am intrebat io singura, tot eu singura mi-am si raspuns. Pai variantele ar fi astea:

1. Sa port mereu la mine o agenda in care sa scriu fiecare idee misto, exact atunci cand vine ea. Inconvenientul in aceasta situatie e ca nu pot asa simplu, in orice moment, sa scot pixu si caietu si sa scriu. Poate imi vine o idee cand stau pe buda la servici. Si atunci ce fac? Sar de pe veceu cu pantalonii in vine si cu hartia in cur si fug pe coridoare ca sa imi iau caietul pretios, spunandu-le colegilor intalniti in cale : " AM O IDEE! AM O IDEE!"? Nu, nu... asa ceva nu se poate. Tare ar fi sa si uit ideea pana ajung la caiet

2. As putea sa am la mine in permanenta un reportofon. Si sa ma vezi atunci pe mine, in autobuze, in metrou, pe strada, la supermarket, sau pe unde m-oi mai duce, scotand reportofonul si inregistrandu-ma pe el, mai ceva ca un detectiv care isi inregistreaza impresiile si teoriile atunci cand descopera un fir de par pe haina victimei gasite in camera 13 a motelului de la marginea unui oras de provincie, undeva in SUA ( asa cum vedem in filme). Ma rog, mai mult sau mai putin. Ideea e ca nici asta nu o pot face, pentru ca in majoritatea cazurilor as fi luata de nebuna de cei din jurul meu, mai mult ca sigur.

3. As putea sa incep un tratament cu lecitina. Dar cum mai mult ca sigur voi uita sa imi iau lecitina, nu am cum sa incep un astfel de tratament. As putea, bineinteles, sa imi pun reminder pe telefon, sa ma bipaie ca pe alea care tre sa isi ia pilula anti-plozi, dar, cu siguranta, voi uita sa imi pun si reminderul. Deci pica si varianta asta.

4. As putea sa pun pe cineva sa ma intrebe din 5 in 5 minute daca nu cumva mi-a venit o idee extrordinara in acel moment. Si in cazurile cand chiar imi vin idei atunci cand sunt intrebata, sa i le impartasesc si sa ii spun lui/ei sa retina ce am gandit eu mai devreme. Insa toata treaba asta aduce dupa sine alte complicatii, cum ar fi: omu ala tre sa aiba tinere de minte, sa nu gandeasca asa mult ca mine, ca sa ii ramana ideea in cap si nu sa o dea afara asa cum fac eu; omu ala tre platit, plm, nu? Ca io gandesc mult si des, cum spuneam, asa ca va trebui sa se afle mereu in prezenta mea, deci va fi cam un full time job pentru el. Iar daca nu va fi langa mine permanent, asta inseamna bani dati aiurea pe telefoane. Asadar, imposibil de realizat si treaba asta.

Deci cam toate raspunsurile mele la intrebarea adresata tot mie, nu duc la nicio solutie. Poate ca ma ajutati voi cu neshte sfaturi. Aaaaa?

Bun, si acum ca am terminat cu introducerea asta scurtutza, sa revenim la subiectul despre care vroiam initial sa va spun: adica niste chestiuni total aiurea care mi-au trecut prin cap si pe care mi le-am notat in telefon, ca sa pot sa vi le zic astazi acilea. De iegzemplu, am observat ieri o chestie: majoritatea oamenilor cand trec unul pe langa altul, isi scot limba unul altuia si zambesc tâmp. Aici ma refer in special la cei care sunt colegi si se intersecteaza de mai multe ori pe zi pe coridoare. Scosul limbii a devenit deja un substitut pentru binecunoscutul salut omenesc, fie ca e el "buna", "ciao", "salut", "servus" sau mai stiu eu care. Ieri atat de des mi s-a scos limba si am constatat ca si eu am facut-o inconstient, incat nu pot sa nu ma intreb daca omul a facut chestia asta dintotdeauna. Sau daca nu, cand s-a inventat? Cine a inventat scosul limbii? Ce vrem sa demonstram prin asta si care e scopul? Care e mesajul subliminal al acestei actiuni? Exista asa ceva? Sau e doar ceva mecanic, inconstient? Plm, prea multe intrebari ma napadesc acum... Care e parerea voastra? Vi se intampla si voua sa vi se scoata sau sa scoateti limba?

O alta chestiune de interes national...NOT... este "pelerinajul" meu prin Bucuresti. Mai exact, de 5 ani de cand stau in Bucuresti ( abia astept sa se faca 6, ca sa scriu "shasă" ) de fiecare data m-am mutat dintr-o zona in alta situata la capatul total opus. Stiu ca nu intelegeti nimic, asa ca lasati-ma sa va explic. Adica, prima data am stat in Militari, pe Iuliu Maniu ( cine e in Buc, stie), adica in zona de V a Bucurestiului, bulevardul ala din care se intra pe Autostrada Buc-Pitesti. Apoi m-am mutat in zona opusa, in E, in cartierul Titan, foarte aproape de iesirea spre Autostrada Soarelui. Iar acum am ajuns in N, in Baneasa, aproape de iesirea spre Soseaua Buc-Ploiesti. Acuma stau sa ma intreb neshte chestii. Oare urmeaza partea de S? Sper sa nu. Pentru ca asta ar insemna sa ajung undeva aproape de Jilava. Si sincer, nu ma incanta ideea. Sau poate ca va urma sa ma mut in centrul Bucurestiului, deoarece constat ca m-am mutat de la bine la mai bine de fiecare data. Am inceput de jos ca sa spun asa, iar acum am ajuns sa stau intr-o zona bine cotata. Deci, concluzia mea e ca in vreo 2-3 ani sau poate chiar mai putin, am sa ajung sa stau pe-acolo pe la Dorobanti, Primaverii, Floreasca...plm chiar nu conteaza Sau mai e o teorie, de-a dreptul conspirationista ( desi nu vad cine ar conspira impotriva mea, da no...) Asa cum v-am spus am stat numai pe la marginea Bucurestiului, mai ca aveam putin si saream parleazu' in judetu' vecin. Oare nu cumva vrea Bucurestiu sa ma dea in suturi afara si eu numa nu ma prind? Ma....nush! Cert e ca io asheeeeeeee... bine ma simt acilea, ca iefectiv nu ma intereseaza.

No, si cam atata am cujetat io ieri...Au mai fost cateva chestii minore pe care le-am uitat, ăvcorz, pen' ca nu mi le-am notat in telefon Oricum, astept de la voi propuneri si solutii pentru resuscitatea memoriei mele scurte... Salve!

2 bagari in seama

Scrijelit de Simone la 14:36

Scârba, o specie rara odinioara, tot mai des intalnita azi

SCÂRBA

Definitie:
Animal de gen feminin(sau pzd, cum vretzi voi) care are o scârba in ea...de zici ca ii vine mereu sa vomite, se misca lent si târât, ca un vierme.

Cum o recunosti:
Atunci cand tu, ca om binevoitor si binecrescut, ii dai "buna ziua", ii spui "multzumesc", "va rog", "daca nu va deranjeaza", ea itzi raspunde cu "mdea..." in cel mai bun caz, de regula nici nu se uita la tine, ca doar are intodeauna ceva mai bun de facut. Daca indraznesti cumva sa ii ceri niste lamuriri, sa itzi explice cum sa completezi un anume formular pe care il vezi pentru prima data in viatza ta, ea itzi va spune mereu, cu aceeasi fatza scârbita si cu aceeasi voce plata, ushor nazalizata, ca alea de anunta sosirea trenurilor in gara : "Domnishoara, trebuie sa va explic eu cum se completeaza un formular?" Si daca tu pleci nervoasa in treaba ta, "lamurita complet"...NOT... de ceea ce trebuie sa scrii tu acolo si te intorci cu foaia completata itzi va spune si mai iritata ca prima data, si mai pishcata de cur: " Domnishoara, pai cine v-a zis sa completati asa? De ce nu atzi scris aici asta, si asta, si aici de ce e asa... bla bla bla" ĂĂĂĂĂ... lasa-ma sa itzi aduc aminte, scârba ordinară, ca acum 2 minute te-am intrebat cat se poate de dragutz cum se face, tocmai ca sa evit anumite neintelegeri si sa nu ocup timp si spatiu inutil in acea institutie, incercand sa repar ceva stricat din cauza dumitale, care nu esti in stare sa vorbesti frumos, nu ai putzina omenie in tine si catusi de putzin bun simtz, tu, care daca erai binevoitoare de la inceput puteai sa evitzi toate astea, puteai sa dai o mica explicatie, asa cum scrie si in fisha postului tau, in caz ca nu stiai si ne scurtai amandurora din suferintza. Ete na, acuma crizeaza-te si da din mâini. Raceste-ti gura de pomana, vorbeste cu peretii, injura cat vrei in gand ca prostia si nesimtzirea ta tot nu o sa dispara, orice ai face.

Cum i-o intorci...nesimtzirea, zic:
Atunci cand o intalnesti si o iei frumos cu buna ziua si ea baga un "mdea..." in scârba, ii faci o poza cu telefonul. Ea te va intreba de ce ii faci poza, cum indraznesti? Iar tu ii vei spune, pe un ton foarte jucaush si curios, dar cu o tenta de ironie in exprimare : "Prietenii mei intotdeuna au fost curiosi sa vada cum arata acest specimen rar de "scârba", si vreau sa va fac o poza ca sa le-o arat, dumneavoastra fiind un exponent de marca al acestei specii". Atunci ea va incepe sa se crizeze, sa faca ca toate cele iar tu iti iei frumos foaia completata din fatza ei si o lasi cu ochii in soare, sa vorbeasca singura si te indrepti gales catre o alta colega de a ei, spunand cu zambetul pe buze: "Buna ziua, va rog ajutati-ma dumneavoastra, va vad o persoana asa dragutza, mai amabila... Si va rog sa o sfatuitzi pe colega mai recalcitranta sa mearga la baie si sa isi bage capul sub jetul de apa rece de la chiuveta, poate asa isi mai revine putzin si se mai racoreste, ca stim cu totii ca e foarte cald afara si zapushala asta ne bate intr-un asa hal in cap, ca nici nu ne dam seama cand incepem sa deliram si sa avem probleme de comportament"...

In concluzie, AM ALERGIE LA SCÂRBE. Feritzi-va si voi de specimenele astea, ca sunt daunatoare organismului, in special creierului si stomacului. Daca stati prea mult prin preaja lor, e posibil sa va ia durerea de cap si sa va doara stomacul, chiar sa vi se faca extrem de rau si sa avetzi stari de greatza si voma. Uite asa ajungetzi si voi, fara voia voastra, niste scârbe. Riscul de contaminare este foarte mare. O zi buna!

2 bagari in seama

Scrijelit de Simone la 11:53

Povestea lui Penis

0 bagari in seama

Scrijelit de Simone la 15:57

Sfaturi pentru a depasi criza cu bine

In momentul asta imi fac bagajele pentru mare...si am ramas in pana de idei. Hmmm....ce dracu de haine sa imi pun ca am auzit ca va fi cam nasoala vremea? Ufff...greu e cu fomeile astea. Pana una alta, iata cateva idei de cum ai putea sa te descurci pe vreme de criza:

1. Cand mergi la un restaurant, cere doar un bol de apa fierbinte. Scotzi frumushel din geanta plicul de supa instant cu taietzei (aia imi place mie), pui contzinutul in apa...si in 5 minute, gata supa. Pofta buna! La sfarsit ceri un pahar cu apa de la robinet.
2. Cand mergi cu autobuzul, tramvaiul sau troileibuzul, sa ai la tine un bilet de 2 calatorii si o hartie alba taiata in forma unui bilet. La prima calatorie compostezi biletul, ca asta e, n-ai ce face. La a doua bagi hartia simpla in aparatul de compostat si vezi daca gaurelele se potrivesc cu cele de pe biletul deja compostat. Daca e la fel ( ceea ce se intampla destul de des), te-ai scos...Daca nu, asta e, compostezi celalalt capat. In timp se vor strange mai multe bilete, si astfel sansele de a nimeri gaurelele se maresc, deci in curand nu o sa mai fii nevoit sa itzi cumperi bilet. Doar bagi hartiutza alba si apoi alegi cu care bilet se potriveste. Nu-i asa ca e simplu? Calatorie placuta!
3. Cand mergi intr-un club, itzi cumperi la inceput o sticla de apa Evian iar dupa ce o bei, umpli sticla din nou la baie, da sa nu te vada nimeni. In felul asta, o sa fii jmecher, ca bei "apa Evian" toata noaptea. Daca te intreaba cineva de ce nu bei alcool, le spui ca esti cu masina si na...plm. Daca vrei sa "te imbetzi" itzi iei de la bar o cutie de cola sau ce suc vrei tu si sa ai in buzunarelul de la geaca 1-2 sticlutze de alea mici de alcool (vodka, whisky etc.) si le torni pe shustache in paharul cu suc, asta in caz ca vine vreo pzd sau vreun p...lau cunoscut si ii dai sa bea de la tine, sa simta putzin gust de alcool, na. Si le zici: "Hai, frate, ia de la mine, ca sunt in bani in seara asta" (si bagi o fatza de aia de miserupist). Sau te asezi strategic la bar cu paharul de suc in fatza si cand vezi ca e pe terminate, "te faci ca incurci paharele" cu cel/cea de langa tine, care, evident, are in pahar mai mult. Si...distractie placuta!
4. Cand (sau daca) mergi la vreun bar de striptease, itzi faci de acasa nishte copii color dupa hartii de 1 milion si le bagi la chilotzei fetelor toata noaptea. Nu se prinde nimeni ca sunt falsi, ca acolo e intuneric si nici nu sta fata sa numere banii pe care ii bagi, decat cand ajunge in vestiar. Dar tu pana atunci deja vei fi plecat acasa.
5. Cand mergi in piatza , te plimbi printre tarabe si ceri sa "gusti" tot ce vrei sa cumperi (...NOT) ca nu cumva ridichea sa fie iute, branza sa fie prea sarata, strugurii sa fie acri si asa mai departe. Bineinteles ca ridichea va fi iute, branza sarata si strugurii acri, deci nu le cumperi, ce dracu? Da ai mancat? Ai mancat. Cel puztin itzi umpli putzin matzu. Oricum, la cate pietze sunt, nu ai cum sa ramai flamand.

Hai ca mi s-a facut fomica acum. Ma duc sa imi fac si eu o salata cu legumele CUMPARATE de mine, din banii mei, ca io nu-s in criza... not yet

0 bagari in seama

Scrijelit de Simone la 20:21