Foame de bani
Etichete: aiurea, chestii de viatza
Watch and learn:
V-am pupat pe portofele...Pa si pu...la revedere!
1 bagari in seama
La frizer
Etichete: aiurea, funTocmai ce mi-am amintit de un clip audio foarte misto. L-am "probat" acum cativa ani, prin 2007 si mi s-a parut o chestie tare interesanta.Poate ca unii dintre voi deja il stiu.
Deci...regulile de baza sunt: sa il ascultatzi cu castile la urechi, sa fie volumul destul de tare dat, sa nu te deranjeze nimeni(de preferat e sa fii singur in camera) si sa tzii ochii inchisi in timpul ascultarii.
Enjoy!
V-am pupat pe portofele...Pa si pu...la revedere!
3
bagari in seama
Dogs - love them or hate them?
Etichete: chestii de viatza, personaleUn suflet mare iubeste orice vietzuitoare, orice "aminal" . Ei bine, si eu sunt una dintre acei marinimosi; de cate ori vad la tv sau pe strada sau in poze un cutzu dragutz sau o pisi scumpa, ma topesc toata si incep cu din alea : "Iuiiii...tzutzi-muzti...skumpy-tzumpy...giugu-lugu"
. Asa,sa trecem peste. Ma, da cainii "homeless" nu ii suport de nicio culoare. De fapt doar pe unii, de ce sa generalizez? Si asta in urma unor patzanii din care am iesit "clean", dar care mi-au provocat asa o teama de ei, teama ce inainte nu o aveam.
Acum vreo 2 ani lucram la un restaurant destul de izolat, prin zona Piatza Presei Libere, si cand plecam seara acasa trebuia sa trec printr-o zona nepopulata, plina de boschetzi. Asa...si mergeam eu fluierand intr-o seara, fara nici un stres (de fapt nu fluieram, ca nu stiu) si dintr-o data ma trezesc ca din stanga mea, dintre tufisuri, sare o haita de vreo 10 caini (nu exagerez deloc), care se indrepta in fuga catre mine maraind si latrand ca la cel mai mare boschetar. In clipa aia am simtzit ca inlemnesc. Bestiile ma inconjurasera si continuau sa ma latre si sa isi arate dintzi. In momentele alea mi-au trecut prin fatza ochilor toate momentele importante din viatza mea (mi-am vazut chiar si propria nastere, frate) si deja imi faceam rugaciunile. Ma, mi-am zis ca daca incep sa fug, e vai de curu meu, daca stau in loc, o sa raman acolo pana maine dimineatza probabil, dar si de continuat drumul imi era frica sa il continui. Pana la urma mi-am luat inima in dintzi si am facut primul pas, si apoi al doilea si tot asa, da parca haimanalele latrau si mai intaratate. Asa mi-am continuat eu drumul, simtzind din cand in cand cate un bot atingandu-mi picioarele (ce senzatzie de adrenalina... E un fel de alba-neagra: te musca, nu te musca?...)si vazand ca numa nu au de gand sa ma scuteasca, am inceput sa ii injur si sa tzip la ei 
. Frate, cat de idioata sa fiu sa incep sa ii injur??? De parca aia stiau ce la zic eu acolo de mama si de pizda... In fine...Ideea e ca intr-un final astia s-au plictisit de marait si latrat si au abandonat batalia. In momentul ala am simtzit ca acolo sus ma iubeste cineva.
A doua faza...cam la distantza de un an de prima, cand abia ca ma vindecasem emotzional de la prima, mi se intampla o chestie similara. De data asta treceam pe langa un santier in constructzie, cand un caine asa mai bossy incepe sa ma latre si dupa el toata ceata de "discipoli" (se vedea pe el ca el era sefu). Si ce crezi? Sare fraieru sa ma muste, si nimereste geanta .Ma, si acum ii multzumesc lui Dumnezeu ca am fost inspirata sa imi pun geanta pe umarul drept, atarnand pe buca dreapta, ca altfel m-as fi pricopsit cu niste frumoase urme de coltzi pe popo-ul meu. Si-apoi sa o vedetzi voi pe Stropinela alergand printre masini, ca sa treaca pe partea ai'lalta...Mashinile "claxona", cainii "latra"...era extraordinar, intr-un cuvant...NOT! Si uite asa am scapat si a doua oara din ghearele fiarelor.
Ma, acuma io ma intreb asa: ce-or fi avand cainii astia cu o biata fetitza (recte io), care iubeste animalele mai mult ca pe oameni ( cu unele exceptzii)? Pe ciclu nu eram, a homeless nu putzeam, de intaratat nu i-am intaratat... Mi-am zis ca na, oi fi calcat pe teritoriul lor, in ma-sa, ca altfel nu-mi explic. In fine...cert e ca de atunci, ma cac pe mine de frica daca sunt pe strada si vad un caine care da semne de turbare, sau daca aud vreun latrat de bagabont in apropierea mea...
Ce sfaturi imi datzi sa scap de aceasta frica, "doctore Andrei"? 
1 bagari in seama
. Asa,sa trecem peste. Ma, da cainii "homeless" nu ii suport de nicio culoare. De fapt doar pe unii, de ce sa generalizez? Si asta in urma unor patzanii din care am iesit "clean", dar care mi-au provocat asa o teama de ei, teama ce inainte nu o aveam.
Acum vreo 2 ani lucram la un restaurant destul de izolat, prin zona Piatza Presei Libere, si cand plecam seara acasa trebuia sa trec printr-o zona nepopulata, plina de boschetzi. Asa...si mergeam eu fluierand intr-o seara, fara nici un stres (de fapt nu fluieram, ca nu stiu) si dintr-o data ma trezesc ca din stanga mea, dintre tufisuri, sare o haita de vreo 10 caini (nu exagerez deloc), care se indrepta in fuga catre mine maraind si latrand ca la cel mai mare boschetar. In clipa aia am simtzit ca inlemnesc. Bestiile ma inconjurasera si continuau sa ma latre si sa isi arate dintzi. In momentele alea mi-au trecut prin fatza ochilor toate momentele importante din viatza mea (mi-am vazut chiar si propria nastere, frate) si deja imi faceam rugaciunile. Ma, mi-am zis ca daca incep sa fug, e vai de curu meu, daca stau in loc, o sa raman acolo pana maine dimineatza probabil, dar si de continuat drumul imi era frica sa il continui. Pana la urma mi-am luat inima in dintzi si am facut primul pas, si apoi al doilea si tot asa, da parca haimanalele latrau si mai intaratate. Asa mi-am continuat eu drumul, simtzind din cand in cand cate un bot atingandu-mi picioarele (ce senzatzie de adrenalina... E un fel de alba-neagra: te musca, nu te musca?...)si vazand ca numa nu au de gand sa ma scuteasca, am inceput sa ii injur si sa tzip la ei . Frate, cat de idioata sa fiu sa incep sa ii injur??? De parca aia stiau ce la zic eu acolo de mama si de pizda... In fine...Ideea e ca intr-un final astia s-au plictisit de marait si latrat si au abandonat batalia. In momentul ala am simtzit ca acolo sus ma iubeste cineva.
A doua faza...cam la distantza de un an de prima, cand abia ca ma vindecasem emotzional de la prima, mi se intampla o chestie similara. De data asta treceam pe langa un santier in constructzie, cand un caine asa mai bossy incepe sa ma latre si dupa el toata ceata de "discipoli" (se vedea pe el ca el era sefu). Si ce crezi? Sare fraieru sa ma muste, si nimereste geanta .Ma, si acum ii multzumesc lui Dumnezeu ca am fost inspirata sa imi pun geanta pe umarul drept, atarnand pe buca dreapta, ca altfel m-as fi pricopsit cu niste frumoase urme de coltzi pe popo-ul meu. Si-apoi sa o vedetzi voi pe Stropinela alergand printre masini, ca sa treaca pe partea ai'lalta...Mashinile "claxona", cainii "latra"...era extraordinar, intr-un cuvant...NOT! Si uite asa am scapat si a doua oara din ghearele fiarelor.
Ma, acuma io ma intreb asa: ce-or fi avand cainii astia cu o biata fetitza (recte io), care iubeste animalele mai mult ca pe oameni ( cu unele exceptzii)? Pe ciclu nu eram, a homeless nu putzeam, de intaratat nu i-am intaratat... Mi-am zis ca na, oi fi calcat pe teritoriul lor, in ma-sa, ca altfel nu-mi explic. In fine...cert e ca de atunci, ma cac pe mine de frica daca sunt pe strada si vad un caine care da semne de turbare, sau daca aud vreun latrat de bagabont in apropierea mea...
Ce sfaturi imi datzi sa scap de aceasta frica, "doctore Andrei"?
"Deverse" chestii
Etichete: aiurea, chestii de viatza, fun, personaleAzi m-a durut burtica...
. Nu stiam de ce...pana am inceput sa ragai (scuzati cuvantul "inceput") a supa de varza si mi-am dat seama ca am cam exagerat cu ea. Asa ca maine e ultima zi din dieta asta pe care o tzin cu supa de varza si alte chestii si o sa fac o pauza de o saptamana , in care bineinteles ca o sa mananc sanatos
. Dupa care o sa revin la cura asta, ca e tare buna...Chiar necesit o pauza de la supa de varza... In fine...
Azi mi-am dat seama ce ma mai enerveaza pe mine la culme. Sa aud expresii de genu : "ia mana dupe mine", "am fost la doctora" , " s-a intamplat ceva din cauza la altceva", "astia de la firma cutare face ceva"...etc, etc. Sper ca ati sesizat cuvintele cursive. Asa...deci ma dispera la culme oamenii astia din "sud" care pretind ca vb corect si zic de noi ardelenii ca vorbim ciudat, cand ei sunt cei ce vorbesc cel mai incorect gramatical cu putintza. Ma, om fi noi ashe mai molcomi, da batar vorbim corect gramatical! DA? (batar = regionalism si inseamna "macar"-explicatzie pt necunoscatori).
Alta chestie...de bun simtz , zic eu. Ma trezesc, nu de putzine ori, ca vin la noi la firma diferiti indivizi cu diferite pretentzii. Mai iegzact... Firma unde lucrez e la etajul 3 al unei banci din capitala si la intrare in sediul nostru scrie mare, pe tot peretele numele firmei, ca sa vada tot prostu' si tot chioru' . Ei...si cum spuneam, se trezesc cate unii (care au treaba la banca, nu la noi) ca vin si cer asa cu nesimtzire un pahar cu apa sau o cafea, sau sa mearga la buda sau sa ii printez stiu eu ce de pe stick si alte magarii de astea. Pai bine bai...la ce dracu scrie acolo la intrare cat China numele firmei? Sa-ti dai seama, prostule, ca nu esti "la tine acasa" si ca noi nu avem nici in clin nici in maneca treaba cu banca. Si plus de asta, io nu ma duc sa iau pt voi cur papier si cafea din banii firmei, apa se plateste si ea, bai putzelor, ca e da marca, da La fantana si coasta...si io nu stau dupa curu vostru sa va scot la imprimanta sau sa va trimit faxuri, ca nu voi ma platitzi, da? Nu am nici o obligatzie sa fiu dragutza cu voi si sa va servesc, ca nu lucrez in folosul comunitatzii...Mda, am gura mare, ca sa fac? Macar aici pe blog...ca in realitate tot va servesc, mai nerecunoscatorilor, ca am suflet mare si nu vreau sa va cacatzi pe-aici pe holuri, din cauza ca nu v-am lasat eu sa folositzi sfanta buda de la noi.
M-am descarcat si eu...Ufff...acum pot sa ma culc "lishtinita"...
V-am pupat pe portofele...Pa si pu...la revedere!
0
bagari in seama
. Nu stiam de ce...pana am inceput sa ragai (scuzati cuvantul "inceput") a supa de varza si mi-am dat seama ca am cam exagerat cu ea. Asa ca maine e ultima zi din dieta asta pe care o tzin cu supa de varza si alte chestii si o sa fac o pauza de o saptamana , in care bineinteles ca o sa mananc sanatos. Dupa care o sa revin la cura asta, ca e tare buna...Chiar necesit o pauza de la supa de varza... In fine...
Azi mi-am dat seama ce ma mai enerveaza pe mine la culme. Sa aud expresii de genu : "ia mana dupe mine", "am fost la doctora" , " s-a intamplat ceva din cauza la altceva", "astia de la firma cutare face ceva"...etc, etc. Sper ca ati sesizat cuvintele cursive. Asa...deci ma dispera la culme oamenii astia din "sud" care pretind ca vb corect si zic de noi ardelenii ca vorbim ciudat, cand ei sunt cei ce vorbesc cel mai incorect gramatical cu putintza. Ma, om fi noi ashe mai molcomi, da batar vorbim corect gramatical! DA? (batar = regionalism si inseamna "macar"-explicatzie pt necunoscatori).
Alta chestie...de bun simtz , zic eu. Ma trezesc, nu de putzine ori, ca vin la noi la firma diferiti indivizi cu diferite pretentzii. Mai iegzact... Firma unde lucrez e la etajul 3 al unei banci din capitala si la intrare in sediul nostru scrie mare, pe tot peretele numele firmei, ca sa vada tot prostu' si tot chioru' . Ei...si cum spuneam, se trezesc cate unii (care au treaba la banca, nu la noi) ca vin si cer asa cu nesimtzire un pahar cu apa sau o cafea, sau sa mearga la buda sau sa ii printez stiu eu ce de pe stick si alte magarii de astea. Pai bine bai...la ce dracu scrie acolo la intrare cat China numele firmei? Sa-ti dai seama, prostule, ca nu esti "la tine acasa" si ca noi nu avem nici in clin nici in maneca treaba cu banca. Si plus de asta, io nu ma duc sa iau pt voi cur papier si cafea din banii firmei, apa se plateste si ea, bai putzelor, ca e da marca, da La fantana si coasta...si io nu stau dupa curu vostru sa va scot la imprimanta sau sa va trimit faxuri, ca nu voi ma platitzi, da? Nu am nici o obligatzie sa fiu dragutza cu voi si sa va servesc, ca nu lucrez in folosul comunitatzii...Mda, am gura mare, ca sa fac? Macar aici pe blog...ca in realitate tot va servesc, mai nerecunoscatorilor, ca am suflet mare si nu vreau sa va cacatzi pe-aici pe holuri, din cauza ca nu v-am lasat eu sa folositzi sfanta buda de la noi.
M-am descarcat si eu...Ufff...acum pot sa ma culc "lishtinita"...
V-am pupat pe portofele...Pa si pu...la revedere!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
